Grafica are tradiţii vechi pe teritoriul României. De la ceramica preistorică, la bisericuţele de la Basarabi, de la miniatură la xilogravură (care apare în Ţările Române odată cu introducerea tiparului), este corect să considerăm că grafica este printre cele mai vechi forme artistice din spaţiul românesc [1]. Colecţia de grafică din cadrul Muzeului de Artă Tulcea cuprinde lucrări valoroase din categoria stampelor şi a graficii de şevalet.
Grafica aflată în patrimoniul muzeului se remarcă prin valoarea şi amplitudinea sa. Lucrările sunt realizate cu preponderență în tehnicile gravurii, motiv pentru care Muzeul de Artă Tulcea poate fi considerat şi un muzeu al gravurii.
Colecția de față cuprinde în prezent 4886 de lucrări de grafică. În ceea ce priveşte statutul lucrărilor, din întreaga colecţie sunt clasate în categoria Fond un număr de 60 de lucrări, iar în categoria Tezaur un număr de 7 lucrări. Aflate în procedură de clasare în Patrimoniul Cultural Naţional mobil sunt un număr de 86 de lucrări de grafică modernă.
Picto-gravorii secolelor XIX-XX reproduceau propriile opere sau variante ale acestora. În colecţia de grafică regăsim stampe ale lui Theodor Aman, Nicolae Vermont, Iosif Iser, Gheorghe Petraşcu, Alexandru Steriadi.
Fred Micoş, Vasile Kazar, Iuca Simion, Gheorghe Ivancenco sau Corina Beiu-Angheluţă au fost unii dintre marii maeştri care au influenţat decisiv destinul gravurii din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea. În această perioadă, o pleiadă de artişti au promovat gravura de sine-stătătoare.
Muzeul de Artă Tulcea are în colecţia sa de grafică şi 138 de lucrări de gravură străină de un mare rafinament. Acestea sunt atribuite lui Ioannes Adamus Xavierus, Francois Boucher şi Coypet Charles- Antoine.
În colecţia de grafică a Muzeului de Artă Tulcea am identificat aproximativ 240 de lucrări de grafică modernă, aparţinând unor renumiţi artişti, precum: Nutzi Acontz, Theodor Aman, Nina Arbore, Max Wexler Arnold, Constantin Artachino, Apcar Balazar, Lucia Dem. Bălăcescu, Vasile Blendea, Catul Bogdan, Victor Brauner, Marius Bunescu, Cecilia Cuţescu Storck, Nicolae Dărăscu, Ştefan Dimitrescu, Nicolae Furduescu, Dimitrie Ghiaţă, Lucian Grigorescu, Viorel Huşi, Marcel Iancu, Iosif Iser, Aurel Jiquidi, Ştefan Luchian, Rodica Maniu, Max Hermann Maxy, Corneliu Michăilescu, Alexandru Moscu, Ary Murnu, Samuel Mützner, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Miliţa Petraşcu, Constantin Petrescu Dragoe, Alexandru Phoebus, Gabriel Popescu, Ştefan Popescu, Rudolf Schweitzert Cumpăna, Gheorghe Sîrbu, Jean Al. Steriadi, H.M. Storck, Francisc Şirato, Hans Mattis Teutsch, Ion Theodorescu Sion, Nicolae Tonitza, Henric Trenk sau Nicolae Vermont. Dintre acestea, cele mai multe lucrări sunt acuarelele Rodicăi Maniu (54), urmate de lucrările lui Gheorghe Sîrbu (30), Iosif Iser (21), Nicolae Furduescu (16), Nicolae Tonitza (10), Theodor Pallady (10).
[1] Vasile Florea, Arta românească de la origini până în prezent, Ed. Litera, Bucureşti, 2016, p. 583.
Autor: Alice-Georgiana Fanaru, cercetător al colecției
Conservator colecție: Ana-Maria Dincu
