Primul an fără Eugeniu Barău

Ziua de luni, 26 aprilie 2021 marchează un an de la moartea artistului Eugeniu Barău, cel care a fost și rămâne mai mult decât un cetățean de onoare al municipiului Tulcea. Ni-l amintim împreună, cu ajutorul unui material scris de Daniela Iacoblev-Barău.

 

Eugeniu Barău s-a născut pe 15 mai 1946, în comuna Frecăței, județul Tulcea, țara România. Pe părinții lui îi chema Ana și Dumitru Barău. Ulterior, împreună cu familia, s-a mutat la Tulcea. Copilul Eugeniu a trăit într-un „paradis terestru”, alături de frații și surorile sale. Tânărul, în schimb, a fost marcat de experiențe dureroase, induse de regimul comunist, pe care avea să le povestească ulterior, pe pânze.

Artistul a terminat studiile la Facultatea de Arte Plastice din Timișoara (promoția 1969) și a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România zece ani mai târziu (1980).

Cum era și firesc, creația maestrului s-a desăvârșit în etape. Figurația narativă a început cu forme simple, arhaice. Identificându-se cu un mărturisitor, Eugeniu Barău denunța prin pictură ipocrizia, minciuna, răul sub toate formele. Compozițiile pornesc de la o temă generală ce se dezvoltă odată cu atenția și cunoașterea privitorului. Spațiul este populat de personaje surprinse în diferite ipostaze. Scenele pornesc de la analiza societății și evoluează în fantastic. Pictura ne amintește de creațiile lui Pieter Bruegel cel Bătrân și Hieronymus Bosch. Creația înglobează o colecție spectaculoasă de tipologii. Dincolo de acestea, artistul observa și relata duelul permanent dintre bine și rău.

Timp de douăzeci de ani (1969-1989) a fost profesor de desen la Casa Pionierilor din Tulcea. Între 1980-1990 a fost interzis de regimul comunist și de Uniunea Artiștilor Plastici din România. Refuzând să fie îndepărtat de universul său fabulos, Eugeniu Barău a rămas sincer, demn și liber. Este libertatea creatorului, al cărui unic obiectiv este să dăruiască.

Lucrările sunt foarte bine documentate. Pictorul era un cărturar modest și blajin. Universul lui creativ este inspirat din viața personală, religii, viața lui Iisus Hristos, viața profeților, parapsihologie, mitologie, istorie, filosofie, tradiții, viața rușilor din Dobrogea, flora și fauna Deltei Dunării, creația unor scriitori și artiști români, simbolurile universale, principiile morale și evenimentele sociale, dar nu numai.

Eugeniu se reprezenta ca un iconar laic. Rămâne un drumeț călăuză, însoțit de un inorog ce trage un car plin cu mărturii. Uneori, printre pânzele din car se zărește soția sa, Florica, cu care s-a căsătorit pe data de 2 septembrie 1969. Împreună au doi copii, Tudor și Alina.

Artistul a plecat la cele veșnice pe 26 aprilie 2020. El locuia în municipiul Tulcea, alături de soție, copii și cei trei nepoți. În ultimii ani de viață nu mai participa la expozițiile Uniunii Artiștilor Plastici, el expunea temporar în galerii din Tulcea, țară și străinătate.

Ca urmare a muncii asidue a artistului, familia a moștenit o colecție impresionantă de lucrări. O parte dintre aceste capodopere sunt expuse, pe o perioadă nedeterminată, la Casa Avramide (Casa Colecțiilor) din Tulcea și la Restaurantul „Select” Tulcea.

În calitate de reprezentant de seamă al Dobrogei și al artei românești, pe data de 28 noiembrie 2019, la ședința extraordinară a Consiliului Local Tulcea, Eugeniu Barău a primit titlul de „Cetățean de onoare al Municipiului Tulcea”.

Lucrările vândute pe parcursul vieții lui fac parte din colecțiile private ale unor iubitori de artă din România, SUA, Mexic, Canada, Columbia, Anglia, Siria, Grecia, Italia, Austria, Germania, Franța, Finlanda, Danemarca, Suedia, Africa de Sud, Ungaria, Japonia, Filipine, precum și din patrimoniul cultural gestionat de Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

 

(Daniela Iacoblev-Barău, cercetător științific ICEM Tulcea)